ro.

 

De ce transpersonal ?

       Se ştie deja că puterea unui brand este dată de numărul şi puterea asocierilor respectivului brand. Altfel spus, cu cât aceste asocieri sunt împărtăşite de mai mulţi oameni şi totodată sunt mai ancorate în psihicul lor, cu atât brandul respectiv poate deveni mai puternic. Iar dacă ar fi să vorbim din punct de vedere strict psihologic, cele mai răspândite elemente psihice - universale prin definiţie – sunt cele care au apărut în decursul dezvoltării filogenetice a omului. Evident, aici ne referim în primul rând la arhetipuri şi la conţinuturile inconştientului colectiv. Alături de acestea am putea numi orice alt element psihic care poate fi asociat cu miturile universale ale umanităţii, cu structurile antropologice general umane, cu idealurile şi valorile înalte ale umanităţii, cu nevoile şi expectaţiile din vârful Piramidei lui Maslow şi, în general, cu toate acele acţiuni, activităţi, conduite, sentimente etc. care, într-un fel sau altul, se află în stare activă sau latentă în psihicul tuturor sau majorităţii indivizilor umani. Organizarea şi geneza acestor conţinuturi şi elemente psihice ar putea fi în mare măsură similare cu organizarea şi geneza arhetipurilor. Prefer însă să nu folosesc termenul generic de arhetip pentru că sunt convins că multe din aceste elemente de care aminteam mai sus, deşi pot fi uşor asimilate arhetipurilor, nu au ajuns la gradul maxim de universalitate umană şi nu-şi găsesc încă locul în inconştintul colectiv.

       De aceea, pentru toate aceste elemente şi conţinuturi psihice care permit asocieri cât mai ample prefer termenul de „transpersonal”. Activarea acestor asocieri la nivelul psihicului individual permite o conexiune psihosocială, o relaţie transpersonală a tuturor celor care sunt supuşi acestei „activări”. În cazul unui brand aceste activări se fac prin comunicările şi comportamentul acestuia faţă de public, prin toate acţiunile de advertising şi PR care fac parte din strategia sa de marketing.

      Termenul de „transpersonal” este cunoscut mai ales din sintagma de „psihologie transpersonală” aceasta fiind văzută ca o extindere a cercetării psihologice spre dimensiunea spirituală a existenţei, punând accent pe studiul "stărilor" şi proceselor în care oamenii experimentează legături profunde cu interiorul fiinţei, cu aspectele esenţiale din universul care ne înconjoară.

       În cazul brandingului, termenul de transpersonal nu are acelaşi sens cu cel din psihologia transpersonală. Evident, şi aici se păstrează sensul de „spiritual”, dar mă refer în principal la stările şi procesele prin care oamenii stabilesc relaţii între ei, relaţii determinate de activările pe care le produc brandurile ai căror „consumatori” sunt. Şi în acelaşi timp aceste relaţii sunt însoţite de sentimentul (uneori şi de conştiinţa) genezei brandului respectiv. Nivelul superior al existenţei unui brand apare în momentul în care consumatorii săi devin responsabili faţă de existenţa şi dezvoltarea acelui brand, manifestând sentimente şi conduite în acest sens, uneori chiar împotriva logicii sau raţionalităţii.

 Lucian Traşă

© 2006 strategid